Autoportret (Leonardo da Vinci)

Portretul unui om în cretă roșie (circa 1512), expus la Biblioteca Regală din Torino, este în general acceptat ca fiind un autoportret al lui Leonardo da Vinci. Se crede că da Vinci a realizat acest portret în jurul vârstei de 60 de ani. Portretul a fost intens reprodus și a devenit o celebră reprezentare a lui Leonardo drept un spirit universal sau „om renascentist".

Descriere și proveniență Portretul este realizat în cretă roșie pe hârtie. Reprezintă capul unui om bătrân în semiprofil, cu privirea îndreptată spre dreapta privitorului. Personajul este distinctiv prin părul lung și barba lungă care trece de bust. Lungimea părului și a bărbii este neobișnuită pentru un portret renascentist și sugerează un om înțelept. Chipul are un nas oarecum acvilin și este marcat de riduri adânci pe frunte și pungi sub ochi. Privirea nu este îndreptată spre privitor ci înainte, acoperiță de sprâncenele lungi, cu un sentiment de solemnitate sau dezamăgire. Dacă într-adevăr este autoportretul lui Leonardo, atitudinea sa ar reflecta faptul că în această perioadă cariera sa era în mare parte sfârșită iar moda artistică începea să îl părăsească.

Desenul a fost realizat prin linii fine, umbrele prin hașură și executat cu mâna stângă, după cum era obiceiul lui Leonardo. Hartia are multe pete maronii din cauza sărurilor de fier acumulate datorită umezelii. Este depozitat la Biblioteca Regală din Torino și în general nu poate fi privit de public datorită fragilității și condiției slabe în care se află.